Sursă: Spotmedia
România intră într-un nou ciclu al salturilor înapoi, nu doar din perspectiva crizelor suprapuse, ci și al creșterii extremei drepte cu tot cu antisemitismul visceral, dar într-o țară din care evreii au plecat.
Mituri și prejudecăți vechi iau forme noi, iar memoria pare să nu joace de partea bună a istoriei, după cum rezultă din Raportul anual de monitorizare a antisemitismului, care tocmai a fost dat publicității de Institutul Elie Wiesel pe baza unui sondaj făcut de Social Monitor.
35% dintre respondenți susțin limitarea accesului evreilor în anumite profesii, un fel de întoarcere la numerus clausus din perioada mișcării studențești (1922-1923 Iași, Cluj, facultățile de medicină și drept). Nu e vorba deci despre un antisemitism nou, ci despre reciclarea unui repertoriu cultural, cum ar spune Irina Livezeanu, profesoară la Universitatea din Pittsburgh (Cultură și naționalism in România Mare, Humanitas, 1998) care a descris antisemitismul interbelic nu ca ură abstractă ci ca instrument de mobilitate socială pentru o intelectualitate nou urbanizată.
Acesta este un fragment din articol. Textul integral a fost publicat de Spotmedia, care deține drepturile asupra conținutului.
