Sursă: G4Media
„Recursul în casație, întemeiat pe dispozițiile art. 438 alin. 1 pct. 8 din Cod procedură penală, poate fi exercitat dacă procurorul mai este în termenul pentru exercitarea acestei căi extraordinare de atac și a exercitat calea de atac a apelului, cu excepția cazului în care recursul în casație vizează modificările aduse hotărârii instanței de fond prin decizia instanței de apel”, arată DNA.
„În cazul recursurilor în casație formulate de inculpații condamnați, procurorul nu poate invoca aplicarea deciziei Lin II, în măsura în care nu a avut apel în cauză, întrucât ar fi încălcate dispozițiile art. 444 din Cod procedură penală, referitoare la neagravarea situației în propriul recurs în casație.
Într-adevăr, hotărârea instanței europene face referire doar la infracțiunile care aduc atingere intereselor Uniunii Europene și la infracțiunea de evaziune fiscală, întrucât cu această categorie de infracțiuni de natură financiară a fost sesizată, potrivit competenței sale, însă aceasta nu înseamnă, cu privire la toate celelalte infracțiuni, aplicarea unor alte rațiuni juridice și, în concret, a instituției prescripției răspunderii penale într-un mod diferit.
Acesta este un fragment din articol. Textul integral a fost publicat de G4Media, care deține drepturile asupra conținutului.
