Sursă: Antena 3
Deși România dispune de unul dintre cele mai diversificate mixuri energetice din Europa de Sud-Est, structura actuală a sistemului o face vulnerabilă exact în momentele în care presiunea asupra rețelei este cea mai mare, așa cum se întâmplă în aceste zile, în contextul secetei extreme care a dus la oprirea Unității 1 a centralei de la Cernavodă.
Producția hidro scade în perioadele de secetă, energia solară dispare rapid după apus, iar energia nucleară poate fi afectată de temperaturile ridicate și de debitele reduse ale Dunării. În același timp, România nu dispune încă de suficiente capacități flexibile precum centrale moderne pe gaze, baterii sau sisteme de stocare care să poată compensa rapid pierderile de producție. Rezultatul este un sistem care, în perioadele de consum ridicat, este obligat să apeleze la importuri masive și devine expus la creșteri puternice ale prețurilor.
Privită în comparație cu statele vecine, structura mixului energetic explică de ce România devine vulnerabilă în perioadele de stres ale pieței. Potrivit datelor Eurostat, România are un sistem împărțit între energie hidro (aproximativ 25% din producție), nucleară (circa 20%), gaze, cărbune și surse regenerabile aflate în creștere, însă o parte importantă a producției depinde de factori externi, precum nivelul Dunării sau condițiile meteo. Spre deosebire de România, Bulgaria și Ungaria beneficiază de un pilon nuclear mult mai dominant, care asigură peste 40% din producția de electricitate și oferă o bază constantă de energie.
Acesta este un fragment din articol. Textul integral a fost publicat de Antena 3, care deține drepturile asupra conținutului.
