România a intrat în etapa finală a tranziției către noile acte de identitate. Modelul de carte de identitate emis din 1997 - buletinul pe care îl au încă milioane de români în portofel - nu dispare peste noapte, dar are deja o dată-limită clară și un cerc foarte restrâns de situații în care mai poate fi eliberat.
Termenul-limită: 3 august 2031
Cine deține în prezent o carte de identitate model 1997 aflată în termen o poate folosi până la data de expirare tipărită pe document - cu o singură condiție: nu mai târziu de 3 august 2031. După acest moment documentul își pierde valabilitatea indiferent ce scrie pe el.
Restricția se aplică inclusiv călătoriilor. Din august 2031, vechiul buletin nu mai poate fi folosit ca act de călătorie în statele Uniunii Europene și în Spațiul Schengen, chiar dacă termenul înscris pe card nu a expirat încă.
Explicația ține de tehnologie. Documentul din 1997 este tipărit pe suport de hârtie tip Teslin, cu elemente de securitate depășite față de standardele europene de astăzi. Autoritățile îl consideră vulnerabil la falsificare și insuficient protejat.
Din 1 august 2026, se mai eliberează doar în două cazuri
Până acum, vechiul model a continuat să fie emis pentru persoanele care, din motive medicale, nu se puteau deplasa la ghișeul serviciului de evidență a persoanelor. Nu era o excepție de conveniență, ci una tehnică: nu exista echipamentul necesar pentru preluarea la domiciliu a datelor biometrice. Soluția a avut rolul de a garanta că nimeni nu rămâne fără act de identitate din cauza imposibilității de a se deplasa.
Situația s-a schimbat de la 1 august 2026. Toate serviciile publice comunitare de evidență a persoanelor dispun acum de stații mobile, cu care pot prelua la domiciliu documentele, imaginea facială, amprentele și semnătura. Practic, și persoanele imobilizate pot obține Cartea Electronică de Identitate sau Cartea de Identitate Simplă.
Prin urmare, modelul 1997 mai poate fi eliberat, potrivit DGEP, doar în două situații punctuale:
- cererile depuse la misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României din străinătate pentru primul act de identitate;
- cererile formulate pentru adulți prin persoană împuternicită, în baza unei procuri speciale autentificate la misiunile diplomatice sau oficiile consulare.
În rest, solicitanții primesc unul dintre cele două documente noi.
CEI vs. CIS: ce le diferențiază
Ambele au format de card bancar (ID1) și ambele dovedesc identitatea titularului. Diferența stă în cip.
Cartea electronică de identitate (CEI) este realizată din policarbonat și conține un cip securizat, protejat prin două coduri PIN distincte - datele nu pot fi citite fără acordul titularului. Permite autentificarea online în serviciile publice digitale și semnătura electronică cu valoare juridică. Ține loc de pașaport în UE, Schengen și în alte state care o recunosc, printre care Republica Moldova și Turcia. În plus, schimbarea domiciliului sau a reședinței nu mai impune emiterea unui document nou, iar CEI poate fi obținută și pentru copiii sub 14 ani, inclusiv prin consulate.
Cartea de identitate simplă (CIS) are același format modern și elemente de securitate net superioare modelului din 1997, dar fără cip. Consecința: nu poate fi folosită nici pentru autentificare digitală, nici ca document de călătorie în afara țării. Rămâne alternativa pentru cine nu dorește varianta electronică.
Cât costă
| Document | Cost |
|---|---|
| CEI - prima solicitare, de la 14 ani (sau cu maximum 30 de zile înainte) | gratuit |
| CEI - copii sub 14 ani, pierdere, furt, deteriorare, schimbarea datelor | 70 lei |
| CIS | 40 lei |
Plata se face la ghișeele băncilor partenere, în contul colector al Companiei Naționale „Imprimeria Națională”, sau la stațiile SelfPay.
Ce înseamnă asta, concret
Nimeni nu trebuie să alerge mâine la ghișeu. Cine are un buletin model 1997 valabil îl poate folosi mai departe, în limitele de mai sus. Înlocuirea se face treptat, pe măsură ce documentele expiră. Singura dată de reținut este 3 august 2031 - după care vechiul model nu mai are nicio valoare juridică, nici în țară, nici la trecerea frontierei.
