România a intrat de la 1 august în stare de alertă energetică, însă în plină criză continuă să vândă curent ieftin la prânz și să îl cumpere înapoi seara, la prețuri de zeci sau chiar sute de ori mai mari. Beneficiarii principali ai acestei diferențe sunt companii din Bulgaria, care exploatează un dezavantaj tehnic pe care România nu l-a rezolvat în ultimii ani: lipsa capacităților de stocare a energiei.
Cum apare diferența de preț
Mecanismul nu are nimic ilegal în el și se petrece la vedere, pe piața reglementată. La orele prânzului, producția din surse regenerabile - în special fotovoltaice - depășește consumul intern. Energia trebuie livrată în rețea în momentul în care este produsă, altfel se pierde. Fără baterii sau alte soluții de stocare, România este nevoită să o vândă imediat, la orice preț se formează în piață.
Seara, când soarele apune și consumul casnic urcă brusc, situația se inversează: apare deficitul, iar energia trebuie cumpărată înapoi, de această dată la tarife de vârf.
Cifrele de pe piața pentru ziua următoare
Un exemplu concret arată dimensiunea fenomenului. La doar o zi după anunțarea stării de alertă energetică, pe principala piață de energie din România - piața pentru ziua următoare, PZU - prețul a coborât în intervalul 13:00-14:00 până la 2,70 lei pe MWh. În jurul orei 20:00, în aceeași zi, cotația urcase la aproape 1.100 lei pe MWh.
Este o diferență de peste 400 de ori în câteva ore, confirmată de datele operatorului pieței, OPCOM. Cine cumpără la prânz și stochează energia poate să o revândă seara cu un profit pe care nicio altă investiție din energie nu îl oferă.
De ce reușește Bulgaria și România nu
Diferența dintre cele două țări nu ține de noroc, ci de infrastructură. Bulgaria a investit în ultimii ani în capacități de stocare, ceea ce îi permite să absoarbă energia ieftină din regiune și să o pună înapoi în piață atunci când prețul crește. România a rămas în urmă la acest capitol, deși problema este cunoscută public de mult timp.
Rezultatul este că valoarea adăugată - adică exact diferența dintre prețul de zi și cel de seară - nu rămâne în România, ci se mută la sud de Dunăre. Autoritățile române recunosc situația, dar nu au, deocamdată, o soluție pe termen scurt: construirea capacităților de stocare durează ani, nu luni.
Ce înseamnă pentru consumatori
Pentru clientul casnic, efectul nu se vede direct în factură de la o zi la alta, pentru că prețurile din piața angro se transmit în tarifele finale cu întârziere și prin contracte pe termen mai lung. Pe termen mediu însă, fiecare MWh cumpărat scump seara intră în costul de achiziție al furnizorilor și, în cele din urmă, în prețul plătit de populație și de firme.
Cu alte cuvinte, o țară care produce suficientă energie ajunge să plătească pentru propriul curent, doar pentru că nu îl poate păstra câteva ore.
Informațiile privind circuitul energiei în piața regională au fost documentate de Gândul.