Indemnizația de creștere a copilului este, pentru majoritatea familiilor tinere, cel mai mare ajutor primit vreodată de la stat: până la 8.500 de lei pe lună, timp de doi ani. Regulile par complicate, dar se reduc la trei întrebări: ai lucrat 12 luni, cât ai câștigat și când te întorci la serviciu. Le luăm pe rând.
Cine are dreptul
Condiția de bază, prevăzută de OUG 111/2010, este una singură: să fi realizat venituri impozabile timp de cel puțin 12 luni în ultimii 2 ani dinaintea nașterii copilului.
Cele 12 luni nu trebuie să fie consecutive și nu trebuie să vină neapărat dintr-un salariu. Se pun la socoteală și veniturile din activități independente, din drepturi de autor sau din activități agricole. Se pun la socoteală și perioadele în care ai fost în concediu medical, în șomaj indemnizat sau într-un concediu de creștere anterior.
Important, și mulți nu știu: dreptul îl are oricare dintre părinți, în aceleași condiții. Tatăl nu are nevoie de acordul mamei și nu primește mai puțin. Dacă el are venitul mai mare, e adesea mai avantajos ca el să ia concediul.
Cât primești
Indemnizația este de 85% din media veniturilor nete din cele 12 luni luate în calcul, cu două limite:
- minimum 1.651 lei pe lună;
- maximum 8.500 lei pe lună, brut.
Plafonul de 8.500 de lei se atinge la un venit net mediu de aproximativ 10.000 de lei pe lună. Peste acest prag, indemnizația nu mai crește oricât ai câștiga.
Atenție: 10% se rețin pentru sănătate
Din august 2025, din indemnizație se reține contribuția de sănătate de 10% (CASS). Suma calculată nu mai este cea care intră în cont.
- indemnizație brută 3.000 lei → primești 2.700 lei
- indemnizație brută 5.000 lei → primești 4.500 lei
- indemnizație brută 8.500 lei (maximul) → primești 7.650 lei
Impozitul pe venit, în schimb, nu se aplică. Indemnizația rămâne neimpozabilă.
Un exemplu complet
O mamă a avut, în cele 12 luni luate în calcul, un salariu net mediu de 4.500 de lei.
- 85% × 4.500 = 3.825 lei indemnizație brută
- minus CASS 10%: 3.825 − 382,50 = circa 3.442 lei încasați lunar
Concediul de maternitate nu e același lucru
Sunt două ajutoare diferite, care vin unul după altul, iar confuzia dintre ele e frecventă.
Concediul de maternitate (de sarcină și lăuzie) ține 126 de zile, se împarte în mod normal în 63 de zile înainte și 63 după naștere, se acordă doar mamei și se plătește din fondul de asigurări de sănătate, tot cu 85% din baza de calcul. Se obține pe bază de certificat medical, prin angajator.
Concediul de creștere a copilului începe după terminarea celor 126 de zile și ține până la împlinirea vârstei de 2 ani a copilului - sau 3 ani în cazul copilului cu handicap. Se acordă oricăruia dintre părinți și se cere la primărie, nu la angajator.
„Luna de tată”: o lună pe care o pierzi dacă nu o folosești
Legea rezervă cel puțin o lună din concediu celuilalt părinte decât cel care a stat cu copilul tot restul perioadei.
Concret: dacă mama vrea să stea acasă toți cei doi ani, nu poate. Ultima lună îi revine tatălui. Dacă el nu o ia, luna aceea se pierde pur și simplu - nu se transferă și nu se plătește nimeni pentru ea. Concediul se scurtează cu o lună.
Regula funcționează identic și invers, dacă tatăl a fost cel care a stat acasă. E o lună întreagă de indemnizație, deci merită planificată din timp, nu descoperită în ultimul moment.
Stimulentul de inserție: banii pentru cine se întoarce la muncă
Dacă renunți la concediu și te întorci la serviciu, nu rămâi fără nimic. Primești un stimulent de inserție, în paralel cu salariul.
- 1.500 lei pe lună, dacă te întorci la muncă înainte ca bebelușul să împlinească 6 luni (un an, la copilul cu handicap). Se plătește până la vârsta de 2 ani a copilului.
- 650 lei pe lună, dacă te întorci după cele 6 luni. Se plătește tot până la 2 ani.
- 650 lei pe lună, între vârsta de 2 și 3 ani a copilului, pentru părintele care a încheiat concediul și obține venituri impozabile.
Condiția e una singură și se verifică permanent: să ai venituri supuse impozitării. În luna în care nu mai ai, plata se oprește.
Merită sau nu să te întorci mai devreme?
Calculul e simplu și îl poți face pe hârtie. Dacă indemnizația netă e 3.442 de lei, iar salariul tău net e 4.500 de lei, întoarcerea la muncă înainte de 6 luni îți aduce 4.500 + 1.500 = 6.000 de lei, față de 3.442. Diferența e de peste 2.500 de lei pe lună.
Din ea scazi însă costul real al creșei sau al bonei - 1.500-3.000 de lei în orașele mari - și abia atunci vezi dacă mai rămâne ceva. Pentru salarii mici, de multe ori nu rămâne.
Actele necesare și unde le duci
Dosarul se depune la Direcția de Asistență Socială a primăriei de la domiciliu, care îl trimite mai departe la Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială (AJPIS). Ai nevoie de:
- cererea tip, disponibilă la ghișeu sau pe site-ul primăriei;
- certificatul de naștere al copilului, copie și original;
- actele de identitate ale ambilor părinți;
- certificatul de căsătorie, dacă e cazul;
- adeverința de la angajator, cu veniturile nete din ultimele 12 luni și confirmarea intrării în concediu - actul-cheie al dosarului;
- decizia de suspendare a contractului de muncă;
- extras de cont pe numele solicitantului;
- declarații pe propria răspundere, pe formularele primite la ghișeu.
Termenul: 60 de zile lucrătoare
Cererea se depune în cel mult 60 de zile lucrătoare de la data la care se naște dreptul. Dacă întârzii, dreptul nu se pierde de tot, dar plata se acordă retroactiv doar pentru maximum 60 de zile în urmă. Restul lunilor se pierd definitiv.
Banii intră lunar, prin AJPIS, în jurul datei de 8-10 a lunii, prin virament bancar sau prin poștă.
Greșeli care costă bani
- Depunerea cu întârziere. Fiecare lună peste cele 60 de zile e o lună pierdută. La o indemnizație medie, asta înseamnă mii de lei.
- Adeverința greșită de la angajator. Dacă sunt trecute veniturile brute în loc de nete sau lipsește o lună, dosarul se întoarce, iar plata se amână cu săptămâni.
- Alegerea părintelui cu venitul mai mic. Indemnizația se calculează din veniturile celui care ia concediul. Dacă tatăl câștigă dublu, e o decizie de mii de lei pe lună.
- Uitarea lunii de tată. O lună întreagă de indemnizație, pierdută pentru că nimeni nu a planificat din timp.
- Depășirea plafonului de venituri în timpul concediului. Poți obține venituri în perioada concediului, dar peste un anumit prag anual dreptul se suspendă. Verifică înainte de a accepta o colaborare.
- Neanunțarea schimbărilor. Mutarea, schimbarea contului sau reluarea activității trebuie comunicate la AJPIS. Altfel se creează sume încasate necuvenit, pe care ți le vor cere înapoi.
De reținut
Ai nevoie de 12 luni de venituri în ultimii 2 ani. Primești 85% din media netă, între 1.651 și 8.500 de lei brut, din care se rețin 10% pentru sănătate. Concediul ține până la 2 ani, iar o lună îi revine obligatoriu celuilalt părinte. Dacă te întorci la muncă înainte de 6 luni, primești 1.500 de lei pe lună peste salariu; după, 650. Dosarul se depune la primărie în 60 de zile lucrătoare - termenul acesta este singurul care chiar te poate costa bani.
