PAD 2026: cât costă asigurarea obligatorie a locuinței, ce acoperă și ce riști dacă nu o ai
Costă 130 de lei pe an pentru majoritatea locuințelor și este obligatorie prin lege. Cu toate acestea, o mare parte dintre locuințele din România nu au o poliță PAD valabilă.
PAD, prescurtarea de la Polița de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale, este asigurarea obligatorie a locuinței împotriva a trei riscuri majore: cutremur, alunecări de teren și inundații ca fenomene naturale.
În schimb, PAD nu este o asigurare completă a locuinței. Nu acoperă, de exemplu, incendiul, furtul sau o inundație provocată de o țeavă spartă în apartamentul vecin.
Iată ce trebuie să știe orice proprietar de locuință în 2026.
Ce este PAD?
PAD înseamnă Polița de Asigurare împotriva Dezastrelor Naturale.
Asigurarea este reglementată de Legea nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuințelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren și inundațiilor.
PAID este Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale, societatea de asigurare/reasigurare constituită potrivit legii pentru gestionarea sistemului de asigurare obligatorie a locuințelor. Legea definește PAID ca o societate constituită prin asocierea societăților de asigurare autorizate să practice riscuri de catastrofă.
PAD este o poliță distinctă de o eventuală asigurare facultativă a locuinței.
Este PAD obligatorie?
Da.
Proprietarii de locuințe au obligația legală de a încheia o asigurare obligatorie PAD pentru locuința aflată în proprietate, în condițiile prevăzute de Legea nr. 260/2008.
În cazul unui apartament dintr-un bloc, obligația se aplică fiecărei locuințe în parte, nu întregului bloc ca o singură poliță. Legea prevede expres încheierea unui contract de asigurare obligatorie pentru fiecare locuință din condominiu.
Obligația îi revine proprietarului, nu chiriașului.
Cât costă PAD în 2026?
În 2026, prima anuală este:
- 130 de lei pe an pentru locuințele de tip A;
- 50 de lei pe an pentru locuințele de tip B.
Prima este stabilită prin cadrul legal al sistemului PAD și nu depinde de valoarea de piață a apartamentului sau a casei. PAID confirmă în informațiile sale de emitere online aceste două valori.
Ce înseamnă locuință de tip A și tip B?
Clasificarea nu se face după prețul locuinței, suprafață sau anul construcției, ci după caracteristicile construcției.
Tip A - 130 lei pe an
În această categorie intră construcțiile cu:
- structură de rezistență din beton armat;
- structură de rezistență din metal;
- structură de rezistență din lemn;
- pereți exteriori din piatră;
- pereți exteriori din cărămidă arsă;
- pereți exteriori din alte materiale rezultate în urma unui tratament termic și/sau chimic.
Pentru o locuință de tip A, suma asigurată obligatoriu este de 100.000 de lei. Valoarea este stabilită direct în lei, nu în euro, și este prevăzută la art. 5 alin. (1) din Legea nr. 260/2008, în forma modificată prin Legea nr. 115/2023.
Tip B - 50 lei pe an
În această categorie intră construcțiile cu pereți exteriori din:
- cărămidă nearsă;
- chirpici;
- paiantă;
- pământ bătut;
- alte materiale care nu au fost supuse unui tratament termic și/sau chimic.
Pentru o locuință de tip B, suma asigurată obligatoriu este de 50.000 de lei, potrivit aceluiași articol.
Sumele asigurate și primele obligatorii pot fi modificate ulterior prin reglementări ale Autorității de Supraveghere Financiară (ASF).
Ce acoperă PAD?
PAD acoperă exclusiv trei categorii de dezastre naturale:
- cutremure de pământ;
- alunecări de teren;
- inundații, ca fenomene naturale.
Acestea sunt definite expres de Legea nr. 260/2008 ca fiind „dezastre naturale”.
Despăgubirea se acordă pentru pagubele produse construcției cu destinația de locuință ca urmare a producerii unuia sau mai multora dintre riscurile asigurate prin PAD.
Important: PAD funcționează pe principiul asigurării de prim risc. Despăgubirea nu poate depăși suma asigurată obligatoriu și se acordă în limita prejudiciului constatat.
Ce NU acoperă PAD?
PAD nu este o asigurare „pentru orice problemă care apare în casă”.
Nu sunt acoperite prin PAD riscuri precum:
- incendiul;
- explozia, în măsura în care nu este consecința unui risc acoperit și în limitele prevăzute de poliță;
- furtul;
- furtuna;
- grindina;
- inundația provocată de o țeavă spartă;
- inundația provocată de un vecin;
- avariile obișnuite ale instalațiilor;
- bunurile din locuință, precum mobila, televizorul, frigiderul, hainele sau alte obiecte personale;
- răspunderea civilă față de vecini sau alte persoane.
Cu alte cuvinte, dacă apartamentul este inundat pentru că s-a spart o țeavă la etajul superior, acesta nu este riscul de „inundație” acoperit de PAD. PAD se referă la inundații ca fenomene naturale, nu la orice apă care ajunge în locuință.
Pentru aceste riscuri este necesară o asigurare facultativă a locuinței, dacă proprietarul dorește să le acopere.
Cât primești dacă locuința este distrusă?
Există o limită maximă.
Pentru o locuință de tip A, suma asigurată obligatoriu este de 100.000 de lei.
Pentru o locuință de tip B, suma asigurată obligatoriu este de 50.000 de lei.
Asta nu înseamnă că orice daună duce automat la plata întregii sume.
Despăgubirea se stabilește în funcție de prejudiciul produs și nu poate depăși suma asigurată prin PAD. Legea prevede că PAID plătește contravaloarea costurilor de reparații sau înlocuire aferente prejudiciilor cauzate de riscul asigurat, în limita sumei asigurate.
De asemenea, dacă locuința este grav avariată sau distrusă, suma PAD poate fi insuficientă pentru reconstruirea integrală a unei locuințe la costurile actuale.
Acesta este unul dintre motivele pentru care PAD și asigurarea facultativă nu trebuie privite ca produse concurente, ci ca forme de protecție care se completează.
PAD nu acoperă bunurile din casă
Dacă un cutremur produce pagube locuinței, PAD poate acoperi prejudiciile construcției în limitele sale.
Dar televizorul, frigiderul, canapeaua, laptopul, hainele sau alte bunuri personale nu sunt acoperite de PAD.
Pentru acestea este necesară o poliță facultativă care să includă bunurile din locuință.
De unde poți cumpăra PAD?
Polița PAD este emisă în cadrul sistemului PAID și poate fi încheiată prin intermediul societăților de asigurare autorizate și al distribuitorilor/intermediarilor autorizați.
Important: nu mai este corect să spunem că PAD „nu se încheie direct la PAID”.
PAID are și un portal online propriu prin care utilizatorii pot solicita și plăti polița. Informațiile oficiale ale portalului PAID arată că polița este emisă după plata primei și poate fi transmisă electronic titularului.
Prin urmare, polița poate fi obținută prin canalele autorizate, inclusiv online.
Când intră în vigoare polița?
Aici există o informație importantă pe care multe articole o omit.
O poliță PAD nou încheiată pentru o locuință care nu avea o poliță PAD valabilă nu produce efecte imediat.
Conform informațiilor oficiale PAID, în acest caz contractul intră în vigoare la ora 00:00 a celei de-a cincea zile calendaristice de la data plății primei și emiterii contractului.
Pentru polițele reînnoite există reguli diferite: noul contract poate intra în vigoare începând cu ziua următoare celei în care a fost plătită prima și emis contractul, dar nu mai devreme de momentul expirării poliței precedente.
Prin urmare, nu este recomandat să aștepți până când apare o situație de risc pentru a cumpăra polița.
Cât timp este valabilă PAD?
Polița PAD are, în mod obișnuit, o perioadă de valabilitate de 12 luni.
Reînnoirea trebuie făcută astfel încât să existe continuitate a acoperirii.
Nu trebuie presupus că o poliță expirată continuă să producă efecte doar pentru că proprietarul a avut PAD în anii anteriori.
Ce faci dacă locuința este afectată de un dezastru?
În cazul producerii unui eveniment care poate fi acoperit prin PAD, trebuie mai întâi să fie luate măsurile necesare pentru limitarea pagubelor și să fie anunțate autoritățile competente.
PAID recomandă contactarea autorităților locale și a structurilor competente pentru constatarea producerii evenimentului. Ulterior, dauna trebuie notificată asigurătorului prin care a fost emisă polița.
PAID precizează că notificarea daunei trebuie făcută în cel mult 60 de zile de la producerea evenimentului asigurat.
Este important să păstrezi polița, documentele locuinței și orice document emis de autorități cu privire la producerea evenimentului.
Ce amendă riști dacă nu ai PAD?
Lipsa asigurării obligatorii constituie contravenție.
Legea nr. 260/2008 prevede o amendă cuprinsă între:
100 și 500 de lei.
Constatarea contravenției și aplicarea sancțiunii se fac de către primari și persoanele împuternicite în acest scop de către aceștia.
Așadar, nu este corect să spunem că lipsa PAD este doar o obligație „teoretică” fără sancțiune prevăzută de lege.
Ce se întâmplă dacă nu ai PAD și vine un cutremur sau o inundație?
Aici există o consecință mult mai importantă decât amenda.
Legea prevede expres că persoanele fizice sau juridice care nu își asigură locuințele aflate în proprietate, în condițiile legii, nu beneficiază, în cazul producerii unuia dintre dezastrele naturale prevăzute de lege, de despăgubiri de la bugetul de stat sau de la bugetul local pentru prejudiciile produse locuințelor.
Aceasta este o prevedere legală explicită.
Prin urmare, afirmația că „fără PAD nu primești bani de la stat în cazul unui dezastru natural” este, în esență, corectă, dar trebuie formulată exact: legea exclude despăgubirile de la bugetul de stat sau local pentru prejudiciile produse locuinței în cazul dezastrelor naturale definite de lege.
Câte locuințe din România sunt asigurate?
Procentul este mult sub 50%.
Potrivit datelor publicate de PAID, la 30 iunie 2026 existau 2.526.309 de polițe PAD în vigoare, iar gradul de cuprindere în asigurare a fondului locativ era de 24,96%.
Prin urmare, formularea „mai puțin de jumătate dintre locuințe sunt asigurate” este adevărată, dar mult prea blândă: în realitate, aproximativ trei sferturi dintre locuințele din România nu au poliță PAD valabilă.
Datele sunt actualizate periodic de PAID, pe baza propriei baze de date și a statisticilor Institutului Național de Statistică.
PAD și asigurarea facultativă: de ce ai putea avea nevoie de ambele?
PAD oferă protecția obligatorie pentru cele trei dezastre naturale:
PAD:
- cutremur;
- alunecări de teren;
- inundații naturale.
O asigurare facultativă poate extinde protecția către riscuri precum:
- incendiu;
- explozie;
- furt;
- furtună;
- grindină;
- avarii accidentale;
- inundații provenite de la instalații sau vecini;
- bunurile din locuință;
- răspunderea civilă față de terți.
Conținutul exact diferă însă de la un produs de asigurare la altul. Nu trebuie presupus că orice poliță facultativă include automat toate aceste riscuri.
Pentru o protecție cât mai completă, proprietarul poate avea PAD plus o poliță facultativă.
Ce se întâmplă la un credit ipotecar?
Dacă locuința este cumpărată prin credit, banca poate impune prin contractul de credit și de ipotecă anumite polițe de asigurare și cesionarea drepturilor de despăgubire în favoarea sa.
Aceasta este însă o cerință contractuală a finanțatorului, nu trebuie confundată cu obligația legală de a avea PAD.
Cu alte cuvinte, legea stabilește obligația PAD, iar banca poate avea propriile cerințe suplimentare pentru protejarea imobilului ipotecat.
Ce trebuie să reții
În 2026, PAD este asigurarea obligatorie a locuinței împotriva a trei riscuri naturale:
cutremur, alunecări de teren și inundații ca fenomene naturale.
Prima anuală este:
130 lei pentru locuințele de tip A
50 lei pentru locuințele de tip B
Suma asigurată obligatoriu este:
100.000 de lei pentru tip A
50.000 de lei pentru tip B
PAD nu acoperă bunurile din locuință, furtul, incendiul, furtuna sau o inundație provocată de o țeavă spartă ori de un vecin.
Lipsa PAD se sancționează cu amendă de 100-500 de lei, iar legea prevede că proprietarii care nu și-au asigurat locuințele nu beneficiază de despăgubiri de la bugetul de stat sau local pentru prejudiciile produse locuințelor de dezastrele naturale prevăzute de lege.
O poliță PAD nouă nu produce întotdeauna efecte din momentul plății: pentru locuințele care nu aveau o poliță valabilă, PAID prevede o perioadă de așteptare de cinci zile calendaristice.
Pentru o protecție mai largă, PAD poate fi completată cu o asigurare facultativă a locuinței.
Pe scurt
| Caracteristică | PAD Tip A | PAD Tip B |
|---|---|---|
| Primă anuală | 130 lei | 50 lei |
| Sumă asigurată | 100.000 lei | 50.000 lei |
| Structură/construcție | Beton, metal, lemn, cărămidă arsă etc. | Cărămidă nearsă, chirpici, paiantă etc. |
| Cutremur | Da | Da |
| Alunecare de teren | Da | Da |
| Inundație naturală | Da | Da |
| Incendiu | Nu | Nu |
| Furt | Nu | Nu |
| Inundație de la vecin/țeavă | Nu | Nu |
| Bunuri din locuință | Nu | Nu |
| Răspundere față de terți | Nu | Nu |
Informațiile din acest material sunt raportate la legislația și informațiile oficiale disponibile la data de 8 august 2026 și au caracter informativ. În cazul unei situații concrete, condițiile exacte ale poliței și legislația aplicabilă trebuie verificate la momentul încheierii sau reînnoirii contractului.
Surse
- Legea nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuințelor, republicată - Portalul Legislativ.
- Legea nr. 115/2023, prin care sumele asigurate obligatoriu au fost stabilite la 100.000 lei (tip A) și 50.000 lei (tip B), iar primele la 130 lei și 50 lei.
- Normele privind asigurarea obligatorie a locuințelor - Portalul Legislativ.
- PAID România - informații oficiale privind emiterea și intrarea în vigoare a poliței PAD.
- PAID România - date privind gradul de cuprindere în asigurare a fondului locativ.



