Din august 2025, prin Legea nr. 141/2025, cota standard de TVA a urcat la 21%, iar cotele reduse de 5% și 9% au fost înlocuite cu una singură, de 11%. Simplificarea a fost reală, dar a lăsat în urmă câteva excepții care explică de ce, la raft, două produse aparent similare au prețuri surprinzător de diferite.
Cele două cote care contează
21% - cota standard
Se aplică majorității bunurilor și serviciilor: îmbrăcăminte, electronice, mobilă, combustibil, servicii profesionale, reparații, telefonie, cea mai mare parte a economiei.
11% - cota redusă unică
A înlocuit vechile cote de 5% și 9%. Se aplică pentru:
- alimente de bază;
- medicamente de uz uman;
- apă potabilă și apă pentru irigații;
- livrarea de lemne de foc;
- servicii de restaurant și catering;
- cazare hotelieră;
- manuale școlare, cărți, ziare și reviste;
- proteze, produse ortopedice, medicamente de uz veterinar.
Excepțiile de la alimente
Aici e sursa confuziei la casă. Deși alimentele au, ca regulă, TVA de 11%, două categorii rămân la cota standard de 21%:
- băuturile alcoolice;
- băuturile cu zahăr adăugat de cel puțin 10 grame la 100 de grame de produs.
Practic, un suc cu mult zahăr are TVA aproape dublu față de unul fără zahăr adăugat. E o măsură cu scop declarat de sănătate publică, dar efectul concret e la preț.
Regimul tranzitoriu la locuințe
Pentru livrările de locuințe s-a menținut temporar cota de 9%, până la 31 iulie 2026, dar numai dacă erau îndeplinite condiții stricte, printre care:
- suprafață utilă de cel mult 120 mp;
- valoare de până la 600.000 lei;
- antecontract semnat până la 31 iulie 2025 și plata unui avans de cel puțin 20%.
Regimul viza tranzacțiile aflate deja în derulare la momentul modificării legislative, nu achizițiile noi. Această perioadă tranzitorie s-a încheiat pe 31 iulie 2026. De la 1 august 2026, livrările de locuințe noi către persoane fizice se fac cu TVA de 21%, cota de 11% rămânând pentru locuințele livrate în cadrul politicii sociale, în condițiile prevăzute de lege.
Cum calculezi TVA-ul, practic
Două operațiuni pe care le confundă mulți:
De la preț fără TVA la preț cu TVA
Înmulțești cu 1,21 (pentru 21%) sau cu 1,11 (pentru 11%).
Exemplu: 100 lei fără TVA → 100 × 1,21 = 121 lei cu TVA.
De la preț cu TVA la TVA-ul conținut
Aici e greșeala clasică: nu se aplică 21% la prețul final.
Se folosește cota recalculată: 21 ÷ 121 = 17,36% pentru cota standard și 11 ÷ 111 = 9,91% pentru cea redusă.
Exemplu: la un preț de raft de 121 lei, TVA-ul conținut e 121 × 17,36% = 21 lei, iar prețul fără TVA e 100 lei.
Ce înseamnă pentru o firmă mică
- Plafonul de înregistrare în scopuri de TVA - sub el, firma poate rămâne neplătitoare. Peste el, înregistrarea devine obligatorie, în termenele prevăzute de lege.
- Facturarea corectă a cotei - aplicarea unei cote greșite se corectează cu facturi de storno și poate genera diferențe de plată la un control.
- Deducerea TVA - o firmă plătitoare deduce TVA-ul de pe achiziții și îl plătește pe cel colectat, virând diferența. De aceea, pentru o firmă care vinde către alte firme, statutul de plătitor de TVA e adesea un avantaj.
- e-Factura - facturile se transmit prin sistemul național, cu obligații de raportare în termene stricte.
Ce înseamnă pentru un consumator
TVA-ul e inclus în prețul afișat la raft - comercianții sunt obligați să afișeze prețul final, cu TVA, către consumatori.
Cine cumpără pentru o firmă și vrea să deducă TVA-ul are nevoie de factură, nu de bon fiscal simplu, peste anumite praguri valorice. Solicit-o pe loc; ulterior devine complicat.
De reținut
Cota standard e 21%, cota redusă unică e 11% și se aplică la alimente, medicamente, apă, cărți, restaurante și cazare. Băuturile alcoolice și cele cu peste 10 g zahăr la 100 g rămân la 21%. Ca să afli TVA-ul dintr-un preț de raft, folosește 17,36% pentru cota standard, nu 21%. Iar dacă ai firmă, cere factură, nu bon.
